on the streets of philadelphia

15 12 2009

ok voi incepe simplu prin a preciza cat URASC wordpress`u. si yahoo`u pen` ca a inchis 360. cei care ma cunosc (si poate nici aia, da` asa`s io.. imi fac iluzii dese si mari :>) stiu ca ma atasez repede, da` ma obisnuiesc greu. (deci in a way.. i don`t like change si punct .) altfel spus.. daca am gasit o mare iubire, sanatate la neamuri, alta nu`mi trebe cat oi trai. mai exact (pentru a nu generaliza) : 360 fu blogu` meu de suflet si oricat de user-friendly ar fi wordpressu` (si damn it ca nu`iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!) to` n`am sa fiu capabila de such intimate and personal thoughts pe blogu` asta ca pe celalalt. what can i say.. romantica incurabila (in continuare vorbind de strict legat de blog. )

de precizat. nu am o idee pentru acest post, deci n`am idee ce voi ajunge sa spun (scriu respectiv). insa pentru seara aceasta incantatoare de marti, cum a si nins afara and this usually puts me in a good mood, promit sa nu sterg nimic. voi continua cu alt lucru pe care il urasc (data fiind starea mea generala generala not so pinky, fuffy, etc bla bla) si anume.. TASTATURA ASTA NENOROCITA !!! din nou cei care ma cunosc m`au auzit plangandu`ma de ea in ultimele luni (ma rog.. mai mult acum cateva luni decat in ultimele luni, date fiind vizitele mele extrem de rare si scurte in spatiul virtual. ) vlad chiar s-a oferit sa-mi dea una noua. dar eu am ramas ferma pe pozitii. de ce refuz cu atata indarjire schimbarea acestei tastaturi.. nici eu nu stiu prea bine. e neagra. e neagra si se asorteaza cu biroul. e neagra si se asorteaza cu birou, telefonu (ala de pe birou.. ), cu mouse`u, cu `ntreg desktopu, cu picioru` de la monitor. maybe cause it`s sort of damaged si am o atractie irezistibila catre damaged stuff/people (acuma ca stau sa ma analizez atata de profund probabil pasiunea asta a mea mistuitoare pentru chestii.. stricate m-a facut sa aleg acuma ceva timp facultatea. hmm.. da. si cred ca de asta imi place sa repar televizoare. ). revenind la tastatura mea cea neagra si asortata cu mediul inconjurator si care nu functioneaza corespunzator si pe care nu am schimbat-o (si la care nu merg o-ul si l-ul. cum trebuie. uneori. cand vrea ea -tastatura – sa nu mearga. deci daca un cuvant n-are sens, adaugati un o sau un l.. sau amandoo.) desi ma plang peste tot ca nu merge si ca o urasc pentru asta. de fapt nu.. revenind la subiectul mare de chestii pe care nu le schimb desi ma enerveaza sau pe care le urasc sau care ma baga`n stari aiurea (:>). fiindca`s multe. facultatea e unu` din ele. vreau si eu sa fiu ca house (doooooh! who doesn`t!). nu. nu singur si badaran si porc si nesimtit si drogat si mincinos si.. barbat (alaturarea de termeni din enumarare fu pur intamplatoare. serios. da` am promis ca`n seara asta scriu tot ce`mi trece prin minte. chiar daca e plictisitor sau enervant sau sincer sau nuj.. ati inteles ideea ( bai za uei.. sa mor eu de`nteleg de ce ma adresez – cuiva, asta`n primu` rand – si`n al doilea, de ce ma adresez la persoana a doua plural. ) asa. dar that guy`s like… every doctor`s dream: iti alegi singur pacientu` pe baza criteriului de cat de interesant ti se pare.. poti sa faci ABSOLUT ce vrei, de cate ori vrei.. si`n final pui un diagnostic cum mai sunt doar alte.. 20-30 citate in literatura. and that`s like… EVER to be seen on this planet! in loc de asta.. ma gasesc prinsa intre anamneze mereu incomplete, pacienti ori surzi, ori destepti ca o damigeana de vin. goala. ori fara chef de stat si explicat ce`l doare, cum il doare, de cand il doare, unde mai peaca durerea, cand il doare, cand nu`l mai doare, da` acuma il mai doare, da` o luat vreun medicament pentru durerea asta (si daca da.. si de obicei da.. si`a luat pastilute roz de 3 ori pe zi, si verzi cu puncticele galbene inainte de culcare si prtocalii, da` nu mai stie cate.. 😐 si mie toate culorile astea ale pastiluteor nu`mi zic nimic. da` absolut nimic. ) , da` unde`l mai doare (si se reia ciclul), da` pe parinti ii doare (aa.. is morti.. ok.. da` i`o durut? nu? never ever? nimica? ) , da` pe unchi, matusi ii doare, da` pe copii ii doare. ooooooooooooori care iti zic ca`s din satul x si au atatia ani dar nepotul lor e acuma…… si tot continua asa, unstoppable. sa nu se`nteleaga acuma ca eu imi bat joc de pacient. nu. da` vreau si eu un tanar cu subtila intoxicatie cu naftalina pe care s`o descopar facand autopsia matzei lui ingropate`n curte. (did i mention the few number of cases like this found in literature? yeah.. ok…. i`ll mention it again though. just to be sure). in loc de asta am parte de babe obeze pe care le dor tăti șieli.

pentru ca m`am plictisit de aberat despre nimicuri si pentru ca starea mea trece din nou in tristetea aia profunda ca`n supa primordiala ( mie tacerea inexistentei mi se pare trista. incredibil de trista. o tristete atat de adanca incat imi ingheata gandurile ) inchei aici.

Advertisements




Bookfrenzy

10 11 2009

e ciudat cat de greu e sa alegi doar o mana de carti.. lista a avut extrem de mute variatii, iar asta e varianta finala. am pus si ceva teatru, asa.. ca sa fie, daca e cineva “in the mood”





:)

21 07 2009

din ciclul fantome ale trecutului care bantuie prezentul, va prezentam:

DIN NOU SINGUR (M.C.)

soare cu dinti la intersectia din Doamna Ghica.
ne-a inghetat la toti pielicica.
trotuarul curat scinteiaza ca mica.

trec pe linga farmacie, cofetarie si loto-prono.
viata mea e pe stereo sau pe mono?
fredonez in gind din lenon si yoko ono.

oh soare, in tehnometalul din colt
reversi miliardul tau ieftin de volti,
oh, soare, soare galben printre nori dezinvolti!

din nou singur
din nou visind la…
am acum o femeie si voi avea un copil
si din nou singur.
voi mai trai o vreme, voi fi trist pentru maruntisuri.
noaptea, venind spre blocul meu, voi privi stelele
si voi incarunti
si nu voi intelege mai mult ca acum.
nu sint diferit de altii, cum am crezut.
m-am inselat.
vor trece anii, corpul se va uza, vor aparea boli
si oricit de fericit voi fi fost va veni un moment
cind voi spune: adio.

adio tinerete, adio viata, adio imagine, gust, miros, adio spatiu
adio structuri, energii, adio timp
sosele si magazine
adio dragoste
adio cristina
si visul va fi gata.
din nou singur, gindindu-ma la…

oh, soare, la Fortuna au cartoane cu oua
abia se tiraste 109
si mi-au inghetat in manusi labutele amindoaua.

trec fermecat prin gangul balai.
viata mi-o amplific prin statia de tramvai
si-o aud in blocurile de sub sky.

parul mi-e rece ca apa-nghetata
un balkanar trece ca o sageata
are turturi cafenii sub motor, sub prelata…

ma vad in usa de sticla a farmaciei 111:
sint zgribulit, neras, cu fata supta.
sint din nou singur.
(unde e ea?)
la fiecare bifurcatie am ales.
m-am angajat pe o strada neagra.
de-acum nu mai am ce alege.
e drumul final.
am vrut sa fiu un om bun si in parte am reusit
dar nu mi-a iesit sa fiu un om intelept
si nu am priceput mare lucru.
am vazut un film cu o locomotiva apropiindu-se
si locomotiva a navalit in sala.
mi-a fost teama ca voi ajunge adolescent
si am avut oroare de maturitate.
acum ma plimb si visez…
de-acuma totul e hotarit.
e drumul final.

cabine de telefon sint trei si albastre.
alaturi tiganca vinde zambile albastre.
la electrice in vitrina sint albaluxuri albastre.

si iar acasa. nu am scrisori.
liftul ma suie la 8, linga nori.
am cumparat numai napolitane si flori.

ce liniste e in apartament.
si sint dungi groase de soare pe biblioteca, pe pick-up…
imi fac un ness intr-o cescuta de Iena.
sint singur.
mi-e somn.

[later edit.. M.C. e de la mircea cartarescu.. faptul ca poate reprezenta si acronimul unui alt nume, de exemplu al yours truly, e o pura intamplare :D]





titleless

14 07 2009

where is everybody…





13 07 2009

pfai ce sadic e wordpressu.. sub numele blogului meu e scris.. “just another wordpress blog”. ih! that`s refreshing 😐





salutam partidu`

13 07 2009

iata`ma si eu data afara din casuta lu` 360. domiciliul actual.. aci.. mai incolo, mai vedem.

sau cum zice wordpressu` : “hellow world!”





Hello world!

13 07 2009

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!